Black Swan

Am sa incep prin a va marturisi ca astept sa vad acest film de cand am auzit ca va fi lansat. Asta pentru ca eram curioasa ce va rezulta din colaborarea lui Darren Aronofsky (pe care l-am laudat pentru Requiem for a Dream sau The Fountain) si Natalie Portman. Bineinteles ca asteptarea mi-a fost rasplatita cu un film dark, dar minunat si un joc actoricesc magnific!

Impinsa de la spate zilnic de mama ei- o fosta balerina retrasa (din cate am dedus eu, dupa ce a ramas insarcinata cu Nina) dar cu un bagaj mare de frustrari proprii si de regizorului firmei de balet (un afemeiat notoriu interpretat magnific de fascinantul Vincent Cassel) la care lucreaza- Nina primeste rolul principal intr-o adaptare moderna a versiunii Lacului Lebelelor al lui Tchaikovski. Gratioasa si foarte controlata in miscari, ea se potriveste ca o manusa in rolul Lebedei Albe (Odette). Provocarea suprema pentru ea va constitui rolul Lebedei Negre (Odile) pentru care va trebui sa se dezbrace de prejudecati si sa isi dea frau liber sentimentelor si trairilor ei firesti. Acest dublu rol constituie o adevarata provocare pentru ea, pentru ca nu isi va mai da seama ce este adevarat si ce este fals si o va impinge la limite extreme pentru a dobandi perfectiunea. Sigurul obstacol care sta in calea dobandirii perfectiunii rolului si a metamorfozarii in Lebada Neagra este ea insasi.

In cazul in care sunt persoane care nu stiu prea multe despre Lacul Lebedelor (asa cum eram eu pana sa ma documentez), el reprezinta legenda unei printese (Odette) fermecata in Lebada Alba de un vrajitor rau (Rotbart). Magia aceasta poate fi spulberata doar prin iubirea unui print. Odette ii destainuie printului Siegfried blestemul. Acesta se hotaraste sa o ajute, dar este sedus de Lebada Neagra (sora lui Rotbart) cu care accepta sa se casatoreasca. Tradata, lebada-printesa se vede condamnata la prelungirea blestemului. In baletul clasic finalul este fericit, dar in versiunea adaptata in acest film, lebada alba se va sacrifica, eliberandu-se de blestem prin moarte. Povestea de dragoste dintre printul Siegfried si Odette este una sfasietoare, dar in acelasi timp ne da de inteles ca stabilirea unui ideal ireal ne poate face sa suferim foarte mult.

Regizat cu maiestrie, obsedant de frumos si de departe unul dintre cele mai fascinante roluri din cariera actoriceasca a lui Natalie Portman (pana acum nu o vedeam decat in filme okish), Black Swan este o pelicula care mi-a luat respiratia. Este un adevarat tour- de- force, cum ar zice francezii, care ma va bantui cateva zile de acum inainte neputandu-ma gandi decat la acel contrast minunat de alb- negru/ bun-rau (yin si yang) dintre Lebada Alba si Lebada Neagra.

Black Swan te face sa te gandesti la cele mai adanci temeri – ranire, desfigurare, pierderea jobului mult visat, pierderea identitatii, pirderea echilibrului mental. De regula in filmele thriller pericolul sta in umbra si iese cand te astepti cel mai putin. In Black Swan pericolul vine din oglinda.

Nota mea 9/10.

Advertisements

9 responses to “Black Swan

  1. Absolut superb film! Eu i-as da chiar nota 10. 🙂

    • Eu am o retinere de a da nota 10 la filme. Mi-a placut mult recunosc, dar subiectul nu mi s-a parut chiar unul atat de profund. Oricum daca ar fi sa dau nota 10 i-as da-o lui Natalie Portman pentru un rol exceptional!!! Bine, ca si muzica are un rol covarsitor in film.

  2. Pingback: Black Swan | Mihaela Anghel

  3. Simona, ma bucur ca ti-a placut filmul, dar din punctul meu de vedere a fost mai adanc decat l-ai descris.

    Vincent Cassel nu este in nici un caz un afemeiat notoriu. Este un regizor excentric, dar nu profita nici o clipa pana la capat de Nina. Se foloseste de seductie pentru a provoca descatusarea ei. Si asta functioneaza. Revede scena finala, surprinderea lui cand il saruta. Scenele sexuale intre regizor si Lily exista strict in halucinatia Ninei. Nimic din comportamentul lui nu indica, de fapt, ca ar fi un afemeiat.

    Mai mult decat atat – trairile si halucinatiile Ninei nu sunt doar niste zbateri. Este vorba de descrierea crescendo-ului unei crize psihotice. Psihoza in sensul cat se poate de clinic. De un psihic atat de plin de reprimari/refulari, incat defularea nu se mai poate face pe caile normale. In plus, problemele psihice ale Ninei sunt ilustrate inca de la inceput – mancarimile si ranile de pe spate apar inca de la inceput dublat de comportamentul perfectionist obsesiv-compulsiv. Sunt primii indicatori ai fierberii interne. Obtinerea rolului, declansarea dorintei fizice (drogul nu o ajuta doar sa se dezbrace de prejudecati, ci da jos zidul constiintei si permite un prim acces in profunzimile propriului psihic) sunt cumva doar declansatorii. Finalul este apogeul crizei psihotice.

    Si n-as fi de acord nici cu faptul ca Natalie Portman a jucat doar roluri okish – dar asta e parerea mea numai. Closer, Goya’s Ghost, Leon – de exemplu – sunt filme in care face un rol foarte bun.

    • Andreea, imi pare bine ca ti-ai exprimat si tu punctul de vedere si il respect. Marturisesc faptul ca filmele cu tenta psihologica si descrierile trairilor psihologice nu sunt punctul meu forte. Poate am inteles eu gresit ca regizorul este nitel afemeiat, ma gandeam la asta in ideea a ceea ce spunea Beth despre el (sau si aia era in imaginatia Ninei?)
      Face un rol bun si in Closer si in Leon (din cate stiu acolo avea o varsta foarte frageda, asa ca eu comparam doar cele de cand a depasit adolescenta), dar cel din Black Swan mi se pare cel mai profund de pana acum. Nu am vazut in schimb Goya’s Ghost asa ca nu ma pot pronunta.

  4. Pai …. Beth are la randul ei un card de tulburari psihice datorate probabil finalului de cariera (depresie cu tendinte sinucigase si alcoolism). Nu-mi amintesc exact ce a spus despre el (si nu mai am filmul), dar in context, as zice ca sunt acuzatii false. Dar ma pot insela …

    • Pai Beth o intreaba fara prea multe ocolisuri pe Nina daca s-a culcat Thomas si cu ea. Oricum tipa este putin razna… O sa imi fac mea culpa, faza cu afemeiatul am inteles-o eu gresit….

  5. In Goya’s Ghosts are rol dublu domnisoara Natalie, si joaca foarte bine chiar. Il poti vedea in acel film si pe Javier Bardem. :D:D Cartea o am, daca o vrei, numai ca acum o citeste Cristina.
    Cat despre Black Swan, sunt de acord cu Andreea, am scris si eu acum cateva saptamani despre el si il consider filmul anului 2010. 🙂

    • Anca, iti multumesc de recomandare. Daca si tie si Andreei v-a placut, atunci e un must see. Iar daca mai apare si Javier Bardem…Mi-ar placea sa citesc si cartea, dar dupa ce o va termina Cristina, daca vei putea sa mi-o imprumuti.
      Eu nu am zis nicaieri ca nu mi-a placut Black Swan, ba din contra 🙂 Nu i-am dat un 10 pentru ca eu nu prea sunt genul de persoana careia sa ii placa filmele thriller (desi pe alocuri putea fi si o idee horror din punctul meu de vedere).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s