Al saptelea licorn – Kelly Jones

Al saptelea licorn este din punctul meu de vedere un fel de continuare a cartii Doamna si licornul a lui Tracy Chevalier. Ambele au ca punct comun magnificele tapiserii expuse astazi la Musee National du Moyen Age (fostul Musee Cluny din Paris). Descoperite in secolul al XIX-lea de catre George Sand, ele constituie astazi la piece de resistence a Muzeului Cluny din Paris si unele dintre cele mai celebre obiecte de arta medievala din lume.

Revenind la Al saptelea licorn, marturisesc ca mi-a placut, dar nu chiar atat de mult precum Doamna si licornul.

Alexandra Pellier, curator al Muzeului Cluny din Paris unde se afla cinci dintre celebrele tapiserii, este invitata la Le couvent de Sainte Blandine din Lyon sa examineze diferite obiecte datand din evul mediu. Ajunge sa descopere un secret ascuns in negura vremurilor si practic in temelia manastirii: exista si o a saptea tapiserie din acest set. A sasea tapiserie este detinuta de un proprietar privat.

De-a lungul acestui periplu care va conduce la aflarea unui secret atat de bine pastrat de-a lungul sutelor de ani, Alexandra ajunge sa se descopere practic pe sine (A mon seul desir– o paralela minunata cu numele tapiseriei) si sa isi dea seama de greselile din trecut: ca a fost foarte nefericita in casnicia cu Thierry si ca de fapt dragostea vietii ei nu este altcineva decat prietenul ei din facultate, Jake Bowman. Pe acest pictor il regasim la Paris, venit pentru a-si dobandi inspiratia. Practic misterul cel mai important care i se dezvaluie Alexandrei este destul de previzibil, fiind cel al iubirii pierdute si regasite dupa paisprezece ani.

Daca la inceput povestea este putin cam lenta si nu prea te prinde in mrejele ei, pe parcurs devine foarte antrenanta. Mi-a placut mult felul care  Alexandra pune cap la cap semnele care o conduc la descoperirea tapiseriei. Iar povestea lui Adele le Viste (fata care a desenat tapiseriile) si a mesterului tapissier se impleteste cumva, intr-un fel foarte reusit cu trairile Alexandrei.  Foarte placuta a fost acea paralela intre povestea de dragoste din secolul al XV-lea si cea actuala din secolul al XXI-lea. Ca si poveste de dragoste, Al saptelea licorn este minunata si un pic telenovelistica, dar ca roman de aventuri sau mister ma asteptam sa ma intrige mai mult. In sensul ca as fi vrut ca nu totul sa ii cada Alexandrei mura-n gura si sa fie pusa in situatia sa se zbata pentru a intra in posesia tapiseriei: sa ii fie furata, sa fie distrusa etc. Si de ce Jake s-a nimerit sa fie chiar atunci la Paris pentru a o ajuta cu acele desene ca apoi sa ii reaprinda in sufletul Alexandrei sentimente pe care le credeau stinse?

In mare este o lectura placuta si destul de usurica pentru ca nu insista foarte mult pe detalii istorice sau tehnice, ci mai mult pe simbolistica licornului. Multumesc Mihaela!

Note to self: cand voi revizita Parisul trebuie sa vad aceste tapiserii pentru ca am ramas fascinata de acele mille- fleurs.

Advertisements

One response to “Al saptelea licorn – Kelly Jones

  1. Am citit cartea asta dupa ce terminasem Doamna si licornul de Tracy Chevalier acum vreo 2 ani si ceva. La fel mi s-a parut si mie, cam previzibila si lipsita de evenimente care sa ma dea pe spate.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s