Rime despre viata si moarte – Amos Oz

Acesta este primul contact pe care il am cu scriitorii israelieni. De Amos Oz am mai auzit, dar pana acum nu am avut ocazia si nici nu am fost tentata sa ii citesc vreo opera. Asta pana mi-a picat pe mana, la recomandarea Cristinei Rime despre viata si moarte. Marturisesc faptul ca dupa recenzia ei ma asteptam sa imi placa mult. Nu spun ca mi-a displacut, dar nici nu m-a incantat peste masura.

Practic in acest roman de dimensiuni foarte mici, nu este vorba de o actiune precisa. Este un fel de joaca a autorului de a creea un roman din nimic.

Povestea romanului este foarte simplista si poate vi se va parea chiar banala. Un scriitor foarte apreciat (eu banuiesc ca este vorba despre Oz insusi) participa la un fel de conferinta – lansare a noului sau roman. Aici facem cunostinta cu alte cateva personaje: criticul literar Yakir Bar- Orein (da, numele evreiesti sunt tare greu de tinut minte, noroc de anexa de personaje din final), actrita care va recita fragmente din roman (Ruhale Reznik), directorul casei de cultura Yeruham Sdemati. Scriitorul, probabil plictisit de importanta care i se acorda, incepe sa isi imagineze diverse scenarii cu personajele prezente la aceasta lansare. Acestea iti lasa uneori impresia ca ar fi reale, la un moment dat nu mai stiam ce se intampla in realitate si ce personaje ii erau cunoscute dinainte. Isi imagineaza chiar o poveste cu actrita recitatoare cu care va face dragoste sau nu sau poate ii va oferi doar un autograf pe romanul din care a recitat.

Poate ca sunt eu mai pudica, dar este posibil sa nu ma fi impresionat acest roman atat de mult si din cauza faptului ca sunt portiuni cu descrieri mai senzuale. Sau poate fiindca toata povestea se desfasoara pe parcursul unei singure seri caniculare de vara, iar personajele schitate trec prea repede prin fata ochilor tai si, atunci cand ai inceput sa il intelegi sau sa il descoperi mai bine apare altul.

Daca sunteti mai deschisi la nou decat mine si doriti sa va testati imaginatia si nu va asteptati la o poveste dupa tiparul clasic, va recomand acest roman. In caz contrar, ma tem ca nu il veti aprecia foarte tare.